WISDOMWORD.INFO

Online dating belgiei constitutia enjoy bouncing

Regimul politic al Belgiei

categorie: Istorie

nota: 8.07

nivel: Liceu

Referat despre Regimul politic al Belgiei
Partidele politice
Constitutia Belgiei nu contine prevederi referitoare la partidele politice. In schimb, prin lege se precizeaza ca partidul politic este o asociatie de persoane, care are personalitate juridica si care participa la alegeri �n conformitate cu dispozitiile cuprinse �n Codul electoral, prezent�nd candidati pentru Camera Repreze[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Regimul politic al Belgiei

Referat despre Regimul politic al Belgiei
Partidele politice
Constitutia Belgiei nu contine prevederi referitoare la partidele politice. In schimb, prin lege se precizeaza ca partidul politic este o asociatie de persoane, care are personalitate juridica si care participa la alegeri �n conformitate cu dispozitiile cuprinse �n Codul electoral, prezent�nd candidati pentru Camera Reprezentantilor sau
Senat. Totodata, legea prevede ca partidele politice �ncearca sa influenteze exprimarea vointei populare �n modalitati stabilite �n statutul sau programul propriu. Desigur, partidele politice detin rolul major �n functionarea democratica a sistemului politic.

Sistemul de partide este constituit pe principiul pluripartidismului, fara, �nsa, ca un partid sa fie majoritar . P�na �n anii '60, �n Belgia �si disputau voturile electoratului trei formatiuni politice, si anume: cres-tin-democratii, socialistii si liberalii. Primele doua formatiuni erau considerate partide influente, detin�nd cele mai multe mandate �n alegerile parlamentare. Odata cu accentuarea tendintei de federalizare a tarii, aceste partide s-au divizat pe criterii lingvistice, rezult�nd un pluripartidism extrem . Datorita acestui sistem, guvernele nu se pot baza pe o majoritate formata dintr-un singur partid, ci pe coalitii largi de partide. Datorita divizarii lingvistice a sistemului de partide, exista mai multe partide crestin-sociale, �n timp ce socialistii si liberalii reprezinta grupari sociale diferite.

Partidele de tip liberal descind din vechiul Partid liberal care a constituit principiile fondatoare ale statului belgian. �n 1864 s-a �nfiintat Partidul Liberal si Democrat. �n functie de criterii distincte s-au constituit mai multe tipuri de liberalism: liberalismul democratic, liberalismul catolic, liberalismul laic (anticlerical), nationalliberalis- mul si social liberalismul. In ultimii ani, partidele socialiste s-au bucurat de sprijinul puternic din partea electoratului.

Partidele crestin-democratice sunt reprezentate de Partidul Popular Crestin si Partidul Social-Crestin, care �si au originea comuna �n Partidul Catolic. Actualmente ele nu mai au nici o legatura cu doctrina religioasa. Partidul Social-Crestin, �nfiintat �n 1945, s-a remarcat �ndeosebi prin apararea libertatilor democratice, a familiei, a �ncurajat initiativa privata si solidaritatea sociala. Din mai 2002, aceste formatiuni politice s-au reunit sub denumirea de Centrul Democratic Umanist. Partidele democrat-crestine si-au mentinut, de-a lungul timpului, linia ideologica. Aceste partide au aparat valorile religioase si s-au organizat la initiativa bisericii (ex.: Partidul Catolic Belgian).

Intre cele doua razboaie mondiale, datorita manifestarii clivajelor
patron/muncitor si flamanzi/valoni, crestin-democratia belgiana s-a reorganizat prin reunirea Partidului Catolic Popular Flamand cu Partidul Catolic Social �n Blocul Catolic belgian . Dupa cel de-al doilea razboi mondial, miscarea crestin-demo-cratiei s-a dezvoltat pe coordonate noi, distant�ndu-se net de cler. �n Belgia, Partidul Social-
Crestin s-a distantat de biserica si s-a separat de Partidul Crestin Popular. Conciliul Vatican II a produs, �nsa, o apropiere accelerata a celor trei partide religioase, acestea fac�nd deseori aliante electorale, apoi fuzion�nd �n alianta Democrat-Cres-tina. In ultimele decenii s-au format si alte mici partide religioase cu orientare fundamentalista.

Alegerile din 1999 au dovedit diminuarea rolului familiei politice a socialcrestinilor. In Flandra, partidul crestin (C.V.P.) a fost depasit de liberali, iar �n spatiul politic francofon, Partidul Social-Crestin (P.S.C.) a devenit a patra formatiune politica, �n timp ce, pe plan national, ocupa pozitia a noua. �n Valonia, el a obtinut cu greu 16,5% din voturi, �nregistr�nd un recul electoral si la Bruxelles. Toate aceste rezultate au determinat intrarea �n opozitie a social-crestinilor si au declansat un moment de reflectie politica aprofundata �n cadrul partidului.

Alunecarea spre dreapta a unor formatiuni politice crestine a defavorizat electoral crestin-democratia flamanda. Conform opiniei analistilor, crestin-democratia belgiana s-a izolat politic prin rivalitatea cu socialistii, dar si cu liberalii . �n cadrul sistemului pluripartidist exista si forte politice de extrema dreapta reprezentate de Partidul Vlaams Blok, �nfiintat �n 1978, care activeaza �n regiunea flamanda si de Frontul National �n regiunea francofona.

Partidele social-democrate sunt reprezentate de Partidul Socialist
Flamand (S.P.) si Partidul Socialist Francofon (P.S.). Dupa repetate esecuri electorale �n anii '70, partidele socialiste au capatat o orientare de centru-st�nga, guvern�nd �mpreuna cu crestin-democratii.
�n anii '90, pe scena politica belgiana activau Partidul Liberal si Democrat flamand (V.L.D.), Partidul Crestin-Democrat flamand (C.V.P.), Partidul Socialist francofon (P.S.), Uniunea formata din Partidul Reformator Liberal francofon (P.R.L.), Frontul Democratic al Francofonilor (F.D.F.), Miscarea Cetatenilor pentru Schimbare francofona (M.C.C.), Partidul Socialist flamand (S.P.), Ecologistii francofoni (E.C.O.L.O.), Ecologistii flamanzi (A.G.A.L.E.V.); Partidul Social-Crestin francofon (P.S.C), Uniunea Poporului Flamand (V.U. - Volksunie) si Frontul National, �n 1999, Guvernul a fost format din Partidul Liberal si Democrat flamand (V.L.D.), Partidul Socialist francofon (P.S.), Partidul Reformator Liberal francofon (P.R.L.), Frontul Democratic al Francofonilor (F.D.F.), Miscarea Cetatenilor pentru Schimbare francofona (M.C.C.), Partidul Socialist flamand (S.P.), Ecologistii francofoni (E.C.O.L.O.), Ecologistii flamanzi (A.G.A.L.E.V.).

�nainte de alegerile din 2003, Partidul Crestin-Democrat si-a schimbat
denumirea, devenind Partidul Crestin-Democrat flamand (C.D.P.&V.). Partidul Socialist flamand a devenit Partidul Socialist „Cealalta Cale" (S.P.A.W.). Uniunea dintre Partidul Reformator Liberal francofon (P.R.L.), Frontul Democratic al Francofonilor (F.D.F.), Miscarea Cetatenilor pentru Schimbare francofona (M.C.C.) si cu Partidul pentru Libertate si Progres au format Miscarea Reformatoare (M.R.), iar Partidul Social-Crestin s-a transformat �n Centrul Democratic Umanist (C.D.U.) . La 18 mai 2003, �n Belgia s-au desfasurat alegerile legislative pentru Camera Reprezentantilor si Senat. Alegerile au dus la conturarea unui nou peisaj politic federal, care a reflectat complexitatea sistemului politic belgian « mai multe referate din Istorie
http://www.e-referate.ro/referate/Regimul_politic_al_Belgiei2009-12-07.html